Romanul prozatoarei Melania Cuc, a aparut în anul 2006 la editura Karuna din Bistrita, este una din cărţile care ambitionează să prezinte o fresca realista a vieţii oamenilor din preajma Revolutiei din 1989.este surprinsă în opera o parte din destinul furtunos al unor personaje din realitatea noastră cotidiană, care au încercat să supravietuiască confruntându-se cu conditii de dificultate extremă, pe care cu greu ni le putem imagina astăzi căutand, cu bună credintă, să-si croiască o experienţă cât de cât normală.
Desigur, Iustin Mang, personajul central al carţii, nu ar putea fi considerat un erou în sensul clasic al cuvantului. Dotat cu vointă din acele vremuri, impuse de o dictatura cu aspecte care uneori frizeaza absurdul, il silesc să-si sacrifice familia, sa-şi piarda libertatea şi sa-şi pericliteze chiar viaţa făcandu-şi datoria de om şi de medic, asa cum credea el atunci ca este mai bine, efectuand interventii chirurgicale de întrerupere de sarcina, cu totul interzise pe atunci, in dorinta de a salva viaţa pacientelor sale.
Scenele de viată sunt prezentate în roman ca într-un iures ametitor, într-o gradare a tensiunii psihologice care aspecte uneori greu de suportat. Pentru a le putea prezenta in adevărata lor lumina, autoarea si-a pus la contributie propria-i experientă de viată, de jurnalista specializata în reportaje in locuri greu accesibile, priceperea de a sonda gandurile personajelor, cu o finete psihologica si o maiestrie stilisticade remarcat.
Mediul din care fac parte personajele este foarte divers s de complicat, acestea treceau firesc prin situatii din ce în ce mai surprinzatoare, saltand brusc pe scena societatii
de la zonele privilegiate, pana cele în care predomina mizeria,suferinţa. Personajele încearca metode de lupta cu viata dintre cele mai surprinzatoare, reusind uneori sa-si gaseasca fericirea, pentru ca apoi, brusc să se prabuşeasca atat pe plan material cat mai ales moral.
Situatiile cu care se confrunta personajele le pun tot timpul la încercarea inventivitatea, perseverenta şi imaginatia, silindu-le nu de puţine ori să încalce rigorile unei legislatii aberante, cu consecinte lesne de prevazut. Medicul Iustin Mang, dupa ce trece prin infernul temniţelor, confruntat fiind cu răutatea şi cupiditatea semenilor, încearca din rasputeri sa-şi refaca viaţa, lucru extrem de de dificil în circumstantele date.
Eroul se transforma în timp, atat pe plan fizic cât si sufletesc. Dupa ce traverseaza stări de conştiinta si frămantari sufletesti considerabile, dupa ce trece prin confruntari umane extreme,marcat fiind de umilinte şi frustrari nemeritate, devine un om aspru, dur, aproape insensibil la suferintele semenilor săi.
ŞI soaia eroului, Ina Orlea, este un personaj complex, cu viată sufleteasca framantata si bine urmarita în evolutiile sale contorsionate. Face tot posibilul sa-si apropie pe plan sufletesc, sotul, tinând seama pe cat se poate, de dificultaţile pe care acesta le-a traversat. Lucrul nu usor de realizat, tocmai din cauza frustrarilor pe care înca nu le poate depasi, alegand nu o data, calea carciumilor de cartier.
Cu maiestrie artistică este realizat şi climatul sociologic al universului uman ales de autoare. Oamenii se confruntă cu propriile iluzii, vor să parvină pe toate caile posibile, legale şi – mai ales- ilegale, ceea ce face actiunea mai palpitantă, într-un decor exotic, pitoresc, picaresc.
Ina se confruntă si la serviciu cu invidia si persecutiile la care o supune Elvira Iancu, sefa arogantă şi dispretuitoare fată de subalternii ei directi, în masura in care nu are a se teme de ei.
Scriitoarea Melania Cuc se dovedeşte a fi bună cunoscatoare a sufletului uman atunci cand o caracterizează pe ,,sefa,, cu porniri dictatoriale:,, trecuta bine de patruzeci de ani, Elvira fusese nevoita sa opteze între riduri şi cele cateva kilograme în plus. A ales varianta a doua şi nu era disperata, chiar se admira în secret, când se vedea în oglinda cât usa din baia ei, amenajată dupa o revistă în top,- în vila luxoasă de la sosea. Ina nu-si dorea prietenia sefei, nu se îmbulzea să-i ţină companie în fata cafelutei, învatand intre timp, ca Elvira isi schimba ,,prietenii,, dupa conjunctura. Îi ispitea, îi trăgea de limba pe alţii dar ea nu-şi scotea pentru nimic în lume sufletul în palma şi nici nu avea rabdare sa asculte pe cineva, cand acesta vorbea, pana la capat. Egocentrica, nu o interesa cu adevărat decat propria-i carieră.,,
Dincolo de şirul nesfarsit al evenimentelor, mai marunte dar semnificative, mai dramatice şi senzationale, dar nelipsite de o anumită semnificatie mai inaltă, staruie mereu un plan al reflexiei de tip filosofic; asupra sensului mai adanc al luptei pentru existenţa pe care trebuie sa o ducă personajele . În acest sens, memorabile par a fi pasajele în care descrie succint imaginea lumii şi vietii pe care si-a format-o Iusti Mang, atat din perspectiva de deţinut, in fond politic, cat si din cea de somer în cautarea normalitatii:
,, Vedea orasul tot prin zgarietura aia de unghie făcuta in vopseaua ce acoperea tot geamul cu gratii standard. Privea numai un fragment din lumea aparent libera si din care el, cel prins si condamnat , cauta să-si ia portia de curiozitate animalică, primind doar un ciob din peisajul urban în care predominau blocurile cenusii de beton. Acum,liber fiind, lumea i se reliefa ca un surogat al unei idei splendide si pe care si-o construise doar imaginar si numai pentru sine.,,
Desigur, intr-un plan secund al acţiunii se înfiltra bratul lung si greu al fotţelor care supravegheau tot ce misca in tară si aveau grija ca oamenii să-si duca traiul în liniste perfecta, sa nu tulbure cumva confortul stapanirii absolute. Un odios, reprezentant al acestor ,, eminente cenusii,, neputincioase aparent, dar atotputernice în fapt, era maruntul slujbas Lazarica, caruia Iusti Mang i se confeseaza de voie, de nevoie:
,,As vrea sa fi stat şi tu o zi la zdup , să vezi cum se vede lumea asta de acolo…,,


FLORIN CONTREA

Comments

Cautare RSS

!joomlacomment 4.0 Copyright (C) 2009 Compojoom.com . All rights reserved."